miercuri, 13 ianuarie 2016

desenam cu inelarul
pe marginea cerului
vise, liniile-mi alunecau
printre nori, puncte,
curburi săpate-n senin,
dâre de smarald
întinând curcubeul,
reflexiile macilor,
până la prăv
ălirea
focului în beznă.

vineri, 11 decembrie 2015

Dialoguri (ne)rafinate

“Ştii care e chestia cea mai frumoasă şi liniştitoare? Că-n viaţă, exact când îţi vine să spui că nu mai e nicio şansă, se întâmplă pe dos!” mi-a zis când abia ne cunoscuserăm. Pe dos a fost şi iubirea noastră. În dos şi pe dos. El a tot avut şanse. Şi le-a folosit pe toate, fără ezitare. Eu am profitat doar de şansa de-a lăsa în urmă totul. 

"Şi eu cine sunt?" l-am întrebat istovită. M-a privit de sub sprâncenele încruntate, străin. Nu se aştepta la o incursiune. Îl cunoaşteam prea bine, nu-şi putea asuma responsabilitatea unui răspuns. Dar (doar) eu îl ştiam. Pierdusem. Am fost femeie şi femeia lui.

“Du-te vino” mi-a strigat atunci când mă pregăteam să-i lipsesc câteva zile. Un”du-te vino” pe care-l ştiam deja şi care devenise obositor de contradictoriu, nicidecum liniştitor şi frumos, cum voia el să creadă. Am ales numai “du-te” şi m-am dus. El continuă să îl folosească, neoficial, pe “vino”. Îl aud şi eu uneori. Uneori îl ignor.

...

joi, 8 octombrie 2015

Clar-obscur

De când am plecat şi furtunile nu mai pot lovi nimic din ce-i al nostru, nu-mi mai e teamă de ele. Se arcuiesc în zbor petalele de trandafir. Noaptea înghite mărginirile eului. Sunt liberă. Sub tălpi îmi scrâşnesc pietrele mărunte ale cărărilor de munte, urmate de zgomotul prăvălirilor în hău. De prea puţine ori am cedat clipelor firescul din mine. Nu ştiu de ce am ales să mă jupoi până la os de tot ce eram de fapt. La cumpăna diagnosticelor absurde, clovnii s-au dus să se culce. Când mi-ai sărutat mâna, acolo, pe peronul umbrit de deşertăciunile lumii, ţi-ai pecetluit pe buze cea mai frumoasă parte din mine. Seninul verii de la amiază albise...




sâmbătă, 26 septembrie 2015

Zi de toamnă blândă. Cărări de munte. Ea şi El. Şi entuziasmul lor de-a se iubi desăvârşit!

                     Ca să ne-ntâlnim noi doi acum,/ stelele-au făcut atâta drum,/
şi-a fost soare-n lume, şi-au fost ploi,/ cer rotund şi lanuri pentru noi... - Magda Isanos
"Lumina ce-o simt/ năvălindu-mi în piept când te văd,/ oare nu e un strop din lumina/ creată în ziua dintâi,/ din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?" - Lucian Blaga
Acolo-n apa-i calma şi albastră/ M-aş duce-n zori de ziuă să mă scald/ Şi cât ar fi de frig, iubirea noastră/ M-ar face să-mi închipui că mi-i cald! – Otilia Cazimir
"Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte/ lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart/ fluviul rece în delta fierbinte,/ ziua de noapte, bazaltul de bazalt." - Nichita Stănescu
                  Cum treci acum şi apa e-n ruine,/ şi-ţi este bine şi îmi este bine,/ 
aş vrea să-ţi spun, iubito, că în tine/ e vie vrerea ambelor destine. - Adrian Păunescu
Când faţa mea se pleacă-n jos,/ În sus rămâi cu faţa,/ Să ne privim nesăţios/ Şi dulce toată viaţa; - Mihai Eminescu
"A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta." - Nichita Stănescu
"Iată, sunt clipe când toate le am.../ Viaţa se duce-n şir de cuvinte -/ Un cântec de mult... înainte.../
Momente când toate le am..." - George Bacovia
Un lan/ De floarea-soarelui sub lună/ Împrejurări de galben/ Împreună. - Adrian Păunescu


joi, 13 august 2015

Un poet lucrează pentru primar


 Category: Fapt divers  Published: Thursday, 13 August 2015  Written by Interes Argesean
Oana Alexandra Dinu este din luna septembrie a anului trecut consilier la cabinetul primarului din Curtea de Argeş. Licenţiată în Ştiinţe ale Comunicării, Oana are un CV impresionant - Referent relaţii externe, Consultant Cameral la Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Ilfov, Fotoreporter freelancer, Redactor şi colaborator revista „Flacăra lui Adrian Păunescu”, Light designer - spectacole de teatru, Colaborator Radio Bucureşti FM, etc. De curând, tânăra a câştigat premiul doi, din 300 de participanţi, la Concursul Internaţional de Poezie organizat la Craiova, în cadrul celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional Adrian Păunescu”.
Am discutat cu specialista în comunicare a Primăriei preţ de câteva minute şi nu despre ce se întâmplă în instituţie, ci despre visurile ei şi despre poezie.
- Cât de mare e pasiunea ta pentru poezie ?
- Cred că-i o formă de expresivitate care a crescut odată cu mine şi care, la un moment dat, s-a prelungit în afara mea. Cel de la care am învăţat să înţeleg mai bine poezia şi să-i iubesc pe făuritorii ei de seamă a fost Adrian Păunescu. O întâlnire pentru scurtă vreme devenită, iată, destin.
 - Ai un model în viaţă, din punct de vedere literar ?
- Când te raportezi la alţii, din orice punct de vedere, rişti să-ţi suprimi propria expresie. Ori eu cred cu tărie în autenticitate, mai ales cea literară, ca fiind puntea peste mediocritate, către sublim. 
 - Care este poetul tau preferat, de ce ?
 - Mi-e imposibil să aleg unul singur. În ce ordini sau dimensiuni finite să încapă poezia când avem atâţia poeţi geniali, cu opere senzaţionale, care nu se pot exclude una pe alta?

 - Cum se împacă pasiunea pentru poezie cu munca în administraţia publică?
- Fuzionează. Poezia e compatibilă cu orice sferă de activitate.
 - Cum te vezi peste 30 de ani, din punct de vedere al carierei şi din punct de vedere al pasiunii tale, poezia ?
- Dacă lucrurile decurg normal, peste 30 de ani mă văd pregătită să ies la pensie. Visătoare fiind, nu ştiu încă din ce domeniu. Poetic vorbind, sper să pot răsfoi atunci măcar o carte a mea.
 - Găseşti surse de inspiraţie la Curtea de Argeş?
- Da. Aici am scris cel mai mult, chiar dacă emoţii am strâns de pretutindeni.
- Ce îţi doreşti cel mai mult în viaţă?
- Să nu amân şi să nu regret prea multe. 
 - Cum ar arăta oraşul ideal în care ţi-ar plăcea să trăieşti?
- Ideal ar fi să trăiesc în fiecare oraş al lumii câte puţin.